Rolul jurnalistului in comunitate

    Jurnalistul are un rol important in societate deoarece el culege informatiile necesare si le publica pentru ca intreaga comunitate sa afle actiunile care se intampla in jurul sau.

    Etica jurnalistică are două fatețe, de unde rezultă două moduri diferite de abordare: sunt luate în calcul, pe de-o parte, amenințările la adresa jurnaliștilor, iar pe de alta, amenințarea pe care jurnalismul și mass-media în general o reprezintă pentru societate. În primul caz, răspunsul la aceste amenințări vine din partea societății, prin instituțiile statului, și se concretizează prin reglementări având conținut juridic, ce protejează jurnalismul și sistemul mediatic. În al doilea caz, răspunsul vine din partea comunității profesionale a mass-media și capătă forma unor prescripții etico-deontologice, ce încearcă să protejeze societate/publicul în raport cu jurnaliștii și sistemul media. Trebuie precizat că eficiența acestor reacții și măsuri este scăzută, arareori acestea având efect real. Pe de altă parte, există o asimetrie în aceste încercări de reglementare: jurnaliștii sunt mai puțin protejați decât sunt considerați a fi ei înșiși o amenințare. În măsură în care statul emite măsuri brutale uneori, greoaie, ineficiente și deseori conjuncturale, etica autoimpusă de comunitatea mediatică este la rându-i laxă, generală, lipsită de profunzime și adesea ignorată. Motivele pentru care statul reacționează în acest fel sunt cunoscute și intuibile, câtăvreme reprezentanții lui sunt politicieni dominați de interese, conservatori în privința pozițiilor și privilegiilor puterii, dominatori sau acaparatori.

   In activitatea sa profesionala jurnalistul are scopul de a elabora si raspandi lucrurile care si intampla in societate formandu-si astfel competente lingvistice si sociale.

    7 conditii puntru a fi un bun jurnalist:

      a)noutatea: stirile se refera mai ales la evenimente care s-au petrecut de curând, care se afla într-o relatie de "apropiere temporala" fata de momentul când devin publice prin difuzarea lor mediatica;

b) impactul: o informatie referitoare la evenimente sau situatii ce afecteaza viata unui numar mare de oameni are sanse mai mari sa devina o stire de presa decât una ale carei efecte se rasfrâng asupra unui numar limitat de oameni; în acest caz, alegerea informatiilor se face în raport cu consecintele pe care faptele respective le au sau le pot avea asupra publicului;

       c) proximitatea: cu cât evenimentele aflate în discutie se petrec într-o zona mai apropiata de aria de rezidenta a publicului, cu atât au mai multe sanse de a fi selectate si de a deveni stiri;

        d) amploarea : anumite întâmplari implica numeroase persoane, altele angreneaza doar câtiva participanti; primele pot stârni interesul unui public mai numeros, deoarece numarul participantilor este întotdeauna perceput ca un indice al importantei unui eveniment;

       e) proeminenta : singurele întâmplari cu putini eroi care atrag atentia publicului sunt cele ce implica personalitati ale lumii politice, culturale, economice, sportive etc.; asa cum observa cu umor un jurnalist, "stirile nu sunt democratice" - ele privilegiaza numele foarte cunoscute, deoarece o îndelungata experienta ne arata ca în jurul acestor nume s-au construit marile evenimente ale istoriei;

      f) unicitatea : cu cât o fapta, un proces sau o situatie sunt mai neobis­nuite, mai iesite din comun, mai imprevizibile, cu atât creste posibi­litatea ca ele sa fie alese de jurnalisti pentru a deveni stiri; formula tipica evocata în acest caz e cea care sustine ca un câine care musca un om nu este o stire, dar un om care musca un câine este o stire;

      g) conflictualitatea : evenimentele întemeiate pe situatii controversate, pe înfruntari de putere sau pe confruntari de idei atrag publicul si, implicit, pe gazetari; aceste evenimente au un potential dramatic si un mare dinamism : ele au o desfasurare tensionata si conduc la un deznodamânt cu o mare capacitate de a emotiona, deci de a implica publicul;

      h) interesul uman: acest criteriu poate fi perceput si ca o sinteza a tuturor celorlalti factori care asigura calitatea de stire a unei informatii; oamenii sunt preocupati de tot ceea ce tine de experientele omenesti, adica de ceea ce li se întâmpla altora, dar li s-ar putea oricând întâmpla lor: drame, aventuri, lucruri nostime, accidente, experiente, trairi etc.

   Exemple de urmat pentru a deveni un bun jurnalist: Marius Tuca, Cristian Topescu, Lucian Marina etc.

   Cred ca acest articol ma ajuta foarte mult din punct de vedere lingvistic, social si ma face un mic jurnalist deoarece si eu ca si jurnalistii cuta lucruri noi si le publica facand sondaje anunturi s.a.

   Utilizand aceat tip de proiect am dobandit competente lingvistice, digitale, sociale.