video clasa a 12 a e

De la spiritul de grup la spiritul de turma

    In acest articol vreau sa evidentiez catastrofele care se pot intampla din cauza ca oamenii nu gandesc ceea ce fac ghidandu-se dupa spiritul de turma 
  In Heysel Tragedia a fost declanşată de huliganii englezi, în finala Cupei Campionilor Europeni, la meciul FC Liverpool - Juventus Torino. S-a vrut a fi o răzbunare faţă de tratamentul aplicat fanilor "cormoranilor" cu un an înainte, când au fost atacaţi de fanii Romei, într-o deplasare în Italia. Aici au murit 39 de oameni
                          
 

       În Marea Britanie, incidentele violente au făcut şi ele o sumedenie de victime. La partida dintre Glasgow Rangers şi rivala locală Celtic, disputată în 1971, 66 de tineri au murit după ce au fost călcaţi în picioare pe scările stadionului "Ibrox", de fanii care doreau să se întoarcă pe arenă pentru a sărbători un gol marcat de favoriţi în ultimele secunde ale partidei.
       Cea mai mare tragedie din istoria fotbalului englez s-a produs la Sheffield, pe stadionul "Hillsborough", înaintea semifinalei de Cupa Angliei dintre Liverpool şi Nottingham Forest, în 15 aprilie 1989. Aproape 100 de fani ai formaţiei Liverpool au murit, după ce un sector al tribunei a fost supra-aglomerat. Incidentul a dus la introducerea obligatorie a scaunelor pe arenele britanice.






    In Bradford fanii au luat cu asalt porţile de acces, iar poliţia şi chiar unii dintre jucători au ajutat la evacuare. Bilanţul a fost însă tragic: 56 de morţi (54 de fani ai gazdelor şi doi ai oaspeţilor) şi aproape 300 de răniţi. Printre victime s-a numărat şi cel mai vechi fan al lui Bradford, fost preşedinte al clubului. Sam Firth avea 86 de ani. Majoritatea celor care au murit erau fie adolescenţi, fie bătrâni, iar unii dintre ei au fost găsiţi încă aşezaţi pe locurile pe care le ocupaseră înainte de izbucnirea incendiului.
   
   In aceste contexte populatia care a contribuit la aceste dezastre au fost influentati de spiritul de turma fara sa tina cont de legile civile si morale ci au vrut sa arate ca sunt mai puternici si ma buni ca advesarii insa au demonstrat contrariul.
   Dupa aceste dezastre politia a fost mai precauta si a incrcat cat se poate sa evite aceste dezastre. Jurnalistii si presa au avut un rol benefic deoarece au raspandit stirea in intreaga lume si au pus in fata oamenilor catastrofele ce se pot intampla din prostia umana si transformarea de la spiritul de grup la spiritul de turma  
    Eu cred ca desi aceste dezastre au fost ceva rau pentru omenire noi putem invata din ele si ne putem ghida dupa ceea ce gandim noi si ceea ce este bine si nu sa ne ghidam dupa spiritul de turma.

 

Rolul jurnalistului in comunitate

    Jurnalistul are un rol important in societate deoarece el culege informatiile necesare si le publica pentru ca intreaga comunitate sa afle actiunile care se intampla in jurul sau.

    Etica jurnalistică are două fatețe, de unde rezultă două moduri diferite de abordare: sunt luate în calcul, pe de-o parte, amenințările la adresa jurnaliștilor, iar pe de alta, amenințarea pe care jurnalismul și mass-media în general o reprezintă pentru societate. În primul caz, răspunsul la aceste amenințări vine din partea societății, prin instituțiile statului, și se concretizează prin reglementări având conținut juridic, ce protejează jurnalismul și sistemul mediatic. În al doilea caz, răspunsul vine din partea comunității profesionale a mass-media și capătă forma unor prescripții etico-deontologice, ce încearcă să protejeze societate/publicul în raport cu jurnaliștii și sistemul media. Trebuie precizat că eficiența acestor reacții și măsuri este scăzută, arareori acestea având efect real. Pe de altă parte, există o asimetrie în aceste încercări de reglementare: jurnaliștii sunt mai puțin protejați decât sunt considerați a fi ei înșiși o amenințare. În măsură în care statul emite măsuri brutale uneori, greoaie, ineficiente și deseori conjuncturale, etica autoimpusă de comunitatea mediatică este la rându-i laxă, generală, lipsită de profunzime și adesea ignorată. Motivele pentru care statul reacționează în acest fel sunt cunoscute și intuibile, câtăvreme reprezentanții lui sunt politicieni dominați de interese, conservatori în privința pozițiilor și privilegiilor puterii, dominatori sau acaparatori.

   In activitatea sa profesionala jurnalistul are scopul de a elabora si raspandi lucrurile care si intampla in societate formandu-si astfel competente lingvistice si sociale.

    7 conditii puntru a fi un bun jurnalist:

      a)noutatea: stirile se refera mai ales la evenimente care s-au petrecut de curând, care se afla într-o relatie de "apropiere temporala" fata de momentul când devin publice prin difuzarea lor mediatica;

b) impactul: o informatie referitoare la evenimente sau situatii ce afecteaza viata unui numar mare de oameni are sanse mai mari sa devina o stire de presa decât una ale carei efecte se rasfrâng asupra unui numar limitat de oameni; în acest caz, alegerea informatiilor se face în raport cu consecintele pe care faptele respective le au sau le pot avea asupra publicului;

       c) proximitatea: cu cât evenimentele aflate în discutie se petrec într-o zona mai apropiata de aria de rezidenta a publicului, cu atât au mai multe sanse de a fi selectate si de a deveni stiri;

        d) amploarea : anumite întâmplari implica numeroase persoane, altele angreneaza doar câtiva participanti; primele pot stârni interesul unui public mai numeros, deoarece numarul participantilor este întotdeauna perceput ca un indice al importantei unui eveniment;

       e) proeminenta : singurele întâmplari cu putini eroi care atrag atentia publicului sunt cele ce implica personalitati ale lumii politice, culturale, economice, sportive etc.; asa cum observa cu umor un jurnalist, "stirile nu sunt democratice" - ele privilegiaza numele foarte cunoscute, deoarece o îndelungata experienta ne arata ca în jurul acestor nume s-au construit marile evenimente ale istoriei;

      f) unicitatea : cu cât o fapta, un proces sau o situatie sunt mai neobis­nuite, mai iesite din comun, mai imprevizibile, cu atât creste posibi­litatea ca ele sa fie alese de jurnalisti pentru a deveni stiri; formula tipica evocata în acest caz e cea care sustine ca un câine care musca un om nu este o stire, dar un om care musca un câine este o stire;

      g) conflictualitatea : evenimentele întemeiate pe situatii controversate, pe înfruntari de putere sau pe confruntari de idei atrag publicul si, implicit, pe gazetari; aceste evenimente au un potential dramatic si un mare dinamism : ele au o desfasurare tensionata si conduc la un deznodamânt cu o mare capacitate de a emotiona, deci de a implica publicul;

      h) interesul uman: acest criteriu poate fi perceput si ca o sinteza a tuturor celorlalti factori care asigura calitatea de stire a unei informatii; oamenii sunt preocupati de tot ceea ce tine de experientele omenesti, adica de ceea ce li se întâmpla altora, dar li s-ar putea oricând întâmpla lor: drame, aventuri, lucruri nostime, accidente, experiente, trairi etc.

   Exemple de urmat pentru a deveni un bun jurnalist: Marius Tuca, Cristian Topescu, Lucian Marina etc.

   Cred ca acest articol ma ajuta foarte mult din punct de vedere lingvistic, social si ma face un mic jurnalist deoarece si eu ca si jurnalistii cuta lucruri noi si le publica facand sondaje anunturi s.a.

   Utilizand aceat tip de proiect am dobandit competente lingvistice, digitale, sociale.

                                               

          Intalnirea Nationala a Tinerilor Catolici din Iasi

    Intalnirea Nationala a Tinerilor Catolici din Iasi este un eveniment organizat de Biserica Catolica care are ca scop adunarea tinerilor din Romania pentru un schimb de experienta si povatuirea acestora pe un drumul credintei in Cristos prin diferite activitati cum ar fi: jocuri, concerte , adunari, adoratii s.a. Una dinte aceasta activitati poate fi vizionata pe urmatorul site:

   In vara anului 2012 intre 25-29 iulie s-a desfasurat aceasta activitate in Iasi avand ca motto "Bucurati-va mereu in Domnul". Eu am fost un voluntar al acestei activitati ajutand l-a buna desfasurare a lucurilor.

    Am fost prezent la aceasta activitate deoarece aici am dobandit si am pus in practica multe valori ale unei bune conduite cum ar fi: sociabilitate, bunele maniere, controlul, dezvoltarea personala, responsabilitatea. In cadrul proiectului am interactionat foarte mult cu cei din jur si am aflat multe lucruri noi, obiceiuri din alte colturi ale tarii, alte tipuri de gandire. Am invatat ca prin colaborare stransa cu ceilalti toate activitatile vor avea o atmosfera mai placuta.
    Eu cred ca acesta activitate m-a ajutat foarte mult in dezvoltarea mea ca fiinta sociala si imi propun sa fiu prezent si la alte intalniri de acest gen pentru a-mi dezvolta din ce in ce mai bine sociabilitatea cu cei din jur
   Parerile si impresiile altor participanti le puteti gasi pe sitte-ul: http://www.decanatcatolicbacau.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=170:impresii-de-la-intc-ul-bucuriei&catid=74:tiri&Itemid=80


   

cv

 

Curriculum Vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume

Agrigoroaei Ioan

Adresa(e)

Holm Podu-Iloaei (Romania)

E-mail(uri)

yonutzz_1995@yahoo.com

Naţionalitate(-tăţi)

romana

Data naşterii

15/01/1995

Sex

Masculin

Loc de muncă vizat / Domeniu ocupaţional

elev

Educaţie şi formare

Perioada

15/09/2000 - 15/06/2009

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Scoala generala ''Alexandru Ioan Cuza"-Podu-Iloaei

Perioada

15/09/2009 - 15/06/2012

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Liceul Pedagogic "Vasile Lupu"-Iasi

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă

romana

Limbi străine cunoscute

Autoevaluare

Înţelegere

Vorbire

Scriere

Nivel european (*)

Ascultare

Citire

Participare la conversaţie

Discurs oral

engleza

B2

Utilizator independent

B2

Utilizator independent

B1

Utilizator independent

A2

Utilizator elementar

A2

Utilizator elementar

Franceză

B2

Utilizator independent

B2

Utilizator independent

B1

Utilizator independent

A2

Utilizator elementar

B1

Utilizator independent

(*) Cadrului european comun de referinţă pentru limbi

Competenţe şi abilităţi sociale

Sunt capabil de a comunica cu membrii unui grup si de a-mi exprima opinia personala.

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Sunt capabil de a conduce un grup de persoane si de a-l organiza, aceasta competenta mi-am dobandit-o pe parcursul anilor de gimnaziu clasa a-VII-a si a-VIII-a fiind sef de clasa al elevilor

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

am cunostinte in domeniul microsoft office fiind capabil de a lucra in Microsoft Word, power-point, excel 2007 si 2010